Klimt şi începuturile Modernismului în Viena

În Viena anilor 1900 au convers formele cele mai rafinate ale culturii din toate domeniile. În literatură, în domeniul artelor vizuale, în arhitectură şi în muzică s-au creat într-o densitate şi cu o viteză fără seamăn opere fundamental noi, deschizătoare de noi perspective. În 1910 Viena - populată cu două milioane de locuitori - a fost al cincelea oraş ca mărime pe plan mondial şi centrul cultural incontestabil al Europei. Gustav Klimt a reuşit să cuprindă în picturile sale o sinteză a cunoştinţelor şi evoluţiilor din arta şi din ştiinţa acestei epoci de modificări fundamentale şi de pionierat. Pe plan artistic opera lui Gustav Klimt reflectă drumul parcurs de la „Epoca Ringstraße" până la începuturile abstractizării. Sub influenţa lui Hans Makart, artistul care a dat tonul în pictura vieneză de la sfârşitul secolului 19, Klimt a preluat împreună cu fratele lui, Ernst şi cu Fritz Matsch comenzi pentru decorarea unor edificii de pe Ringstraße. Au amenajat astfel casele de scări ale Muzeului de Istorie a Artei şi ale Burgtheater. Creaţiile ulterioare ale lui Klimt şi stilul pe care şi l-a dezvoltat în anii de mai târziu au netezit calea contemporanilor lui mai tineri, Egon Schiele şi Oskar Kokoschka.

Întemeierea asociaţiei de artişti "Wiener Secession" în anul 1897 - ca gest de „protest" al lui Gustav Klimt şi al colegilor lui artişti împotriva unei concepţii retrograde asupra artei - a lăsat urme vizibile până în zilele noastre: Noua casă destinată expoziţiilor, Secession, proiectată de Joseph Maria Olbrich, unul din colaboratorii lui Otto Wagner arbora ca deviză: „Fiecărei epoci, arta sa - artei, libertatea sa". Pentru această casă expoziţională Klimt a creat Friza Beethoven. Un cofondator al Secession a fost arhitectul Josef Hoffmann. Aceşti artişti au creat împreună, prin Palatul Stoclet din Bruxelles cea mai importantă operă de artă integrală Jugendstil din lume fără niciun dubiu. Klimt a exercitat o influenţă esenţială şi asupra Atelierului Vienez, Wiener Werkstätte, fondat de Hoffmann şi Kolo Moser în anul 1903, un atelier artistic care a transformat în profunzime arta designului. Dar nu numai muzeele şi colecţiile Vieneze adăpostesc mărturii ale creaţiei acestor artişti - operele lor şi-au lăsat amprenta şi asupra înfăţişării oraşului.

La răspântia dintre secole s-a produs şi în structura socială o modificare dramatică. Femeile din portretele lui Klimt întruchipează o burghezie cu siguranţă de sine, aflată în plină ascensiune. Odată cu portretul Sonjei Knips pictat în anul 1898, Klimt devine portretistul marii burghezii înstărite din Viena. Picturile sale - cum ar fi cea care o reprezintă pe Fritza Riedler sau pe Adele Bloch-Bauer (una dintre cele mai scumpe picturi ale lumii) - fascinează până în zilele noastre, la fel ca şi portretul partenerei sale de viaţă de mulţi ani, Emilie Flöge, o femeie emancipată şi modernă.

Belvedere din Viena deţine 24 de picturi de Klimt, cea mai mare colecţie Klimt din lume. Opere principale se găsesc şi la Muzeul Leopold, la Wien Museum şi la Albertina, iar MAK şi Biblioteca Naţională găzduiesc mărturii importante despre Klimt şi epoca sa.

În 2012, anul jubiliar Klimt, veţi putea trăi la Viena modul în care artistul şi cercul lui, Modernismul Vienez, "Wiener Moderne" şi-au lăsat amprenta asupra gândirii şi vieţii noastre până în prezent şi veţi simţi de ce fascinaţia acestei epoci persistă până în zilele noastre.