Împăraţii Habsburgi şi în special Rudolf al II-lea au fost colecţionari neobosiţi ai acestor comori, pe care Muzeul de Istoria Artei din Viena (Kunsthistorisches Museum) le-a redat accesului public. Elementul central al colecţiei este preţioasa solniţă „Saliera", creaţia lui Benvenuto Cellini de la jumătatea secolului al XVI-lea. Multe alte obiecte din aur, cum ar fi preţiosul serviciu pentru micul dejun al Mariei Tereza, îi încântă şi uimesc pe vizitatori.

Pe lângă acestea, se pot vedea numeroase alte obiecte de artă, colecţionate începând din perioada Evului Mediu: piese sculptate, ceasuri, picturi, sculpturi, tapiserii, monede, arme şi diferite curiozități din natură. Printre exponate se numără şi un set ornamental pentru servante "Natternzungen-Kredenz" (cca. 1450) cu dinţi de rechin fosilizaţi, consideraţi rămăşiţe misterioase ale dragonilor, precum şi mulajul natural al unei broaşte. Punctul culminant îl reprezintă desigur vasul în formă de dragon din lapislazuli. Există şi piese din jocurile de băut şi diverse vase comice care completează tabloul exponatelor ciudate.

Valoarea acestei colecţii restaurate şi renovate între anii 2002 - 2012 este în orice caz, incomensurabilă, deoarece aşa-numitele camere de artă şi curiozităţi serveau drept muzeu şi reuneau totodată toată cunoaşterea despre lume, din vremea respectivă. În Viena se găsesc 2.162 de obiecte, fiind expuse în 20 de încăperi, într-o manieră nouă. Pe cei 2.717 metri pătraţi ai camerei de artă puteţi simţi intens o istorie de 1.000 de ani. Cel mai vechi exponat este o placă din fildeş ce datează din secolul al IX-lea, iar cel mai nou o pictură pe plafon din anul 1891.

Bilete online